Anno domini 2008

Nu mi-am propus in randurile ce urmeaza sa fac o analiza a Romaniei din primul deceniu al mileniului 3. Mi-as asuma o misiune riscanta incercand a cataloga dincolo de aspectul cotidian al existentei romanului, multiplele conexiuni ale lumii din umbra. Dincolo de ceea ce inseamna informatie de uz curent, de lumea de suprafata in care noi muritorii de rand scriem cu sarg paginile anoste ale Romaniei contemporane. Ar fi si pacat daca n-am continua sa ne amagim cu iluzii asemeni visurilor copilariei. Caci, naivitatea este cel mai inocent si cuminte defect cu care am fost inzestrati. Si uite asa, noi, continuam sa ne tintuim privirile cu invidie la alti semeni de-ai nostri care ne raspund cu compasiunea superioritatii.
Romanul a ajuns sa se bucure de lucruri care in cel mai fericit caz pe alti europeni ii lasa indiferenti. Romanii, care ii astepta pe americani de aproape 50 de ani, au fost deosebit de euforici odata cu acceptarea tarii lor in pactul Atlanticului de nord , in schimb polonezii, cehii, maghiarii si chiar bulgari au avut si au o atitudine mai rezervata. Probabil ca situatia lor economica le permite sa aiba o atitudine de indiferenta la aceasta problema. Vorba aia “lor le da mana”.In marea familie europeana vom intra cu drepturi depline probabil dupa 2015. Noi si bulgarii, repetenti la prima sesiune de examene pe care ceilalti au luat-o cu brio, a trebuit sa fim mereu cu mana pe sus pentru a nu crede profesorii ca ascundem fituici in maneca. De copiat nici n-ar fi fost rau daca am fi facut-o dar ne-am bazat pe "intelepciunea balcanica" si am luam un zece impreuna cu vecinii de la sud de Dunare. Am impartit frateste si cu cinci am trecut. Ca sa copiezi trebuie neaparat sa ai curaj, sa fi atent de la ce elev o faci . Din pacate, romanului, ia placut originalitatea si cu greu ii poti scoate din cap faptul ca este a toate stiutor. De la schimbat un bec, la zugravit, dat injectii, tuns si taiat porcul pana la condus si reparat masina se pricepe la toate si lectii nu ia de la nimeni. Nestiutorii si neindemanatecii de nemti, francezi, olandezi, englezi nu s-au nascut cu aceste deosebite calitati ale neamului nostru si uite unde au ajuns.
Te intrebi cum de ? Raspunsul este cat se poate de simplu. Neamtul, francezul si altii ca ei au stiut de-a lungul istoriei sa asculte ce se vorbeste despre ei, sa invete de la toti cu care au avut contact, sa aleaga cei mai bun si in final sa gaseasca pentru fiecare individ un domeniu restrans de activitate pe care respectivul sa o faca cat se poate de bine. Societatea la plasat in angrenajul economic pe fiecare la locul potrivit, ia de la fiecare dupa posibilitati si le da dupa necesitati. Nu vi se pare cunoscuta propozitia. Este bineinteles utopia comunista care este aplicata de mult in putredul capitalism .
Desi vom gasii inechitati sociale totusi « vesticul », chiar si din ajutorul de somaj, poate sa-si plateasca toate de-ale casei si de-ale gurii si sa-i ramana bani pentru o iesire in tara vecina sau de ce nu peste ocean.
Sa incercam sa privim realist situatia Romaniei acum - cand am trecut pragul integrarii – cel putin pe hartie. Sa incercam sa fim mai putin multilateral dezvoltati si sa devenim specialisti. Numai asa: cu o alta optica, cu mult curaj si de ce nu, inspirandu-ne de la altii care au parcurs drumul pe care trebuie sa-l urmam, vom face visele realitati, iar naivitatile vor deveni certitudini.
Suntem in Comunitatea europeana. E bine pentru noi ?, e prea devreme ? Bineinteles ca orice amanare are costuri imense pentru tara. Lasata singura, Romania, nu poate atinge itemii de integrare nici peste 20 de ani. E greu sa accepti ideea dar asta-i realitatea. Va fi extrem de greu – in continuare - dar e singura solutie daca vrem, ca peste inca o generatie, sa nu mai vorbim de sacrificii. Nu sunt si n-am fost niciodata un sustinator al sistemului capitalist neconditionat. Are si el tarele lui ; dar intre a merge legat la ochi inspre viitor si a alege un ghid pentru acest parcurs aleg varianta a doua. Nu trebuie sa ne manifestam ca niste rude sarace ale batranului continent, desi saraci suntem, sa avem un comportament decent , o atitudine demna nu slugarnica si sa privim cu incredere viitorul. Dar cum avem obiceiul, impamantenit in glia stramoseasca, de a ne da cu stangu-n dreptu' numai de comportament decent nu putem vorbi. Presedintia ataca guvernul, acesta nu se lasa mai prejos si raspunde cu aceeasi moneda, gafele politice, economice, "de imagine" se tin lant, leul e pe topogan, preturile o iau razna, sindicatele sunt in stand-by si asteapta momentul in care mamaliga va exploda. Ce-i de facut? Politic vorbind, mai nimic cu tot acest simulacru de uninominal, vor iesi aceleasi personaje care vor juca aceasi piesa de prost gust. Noi, spectatorii, vom sta cuminti si resemnati in asteptarea unui "salvatore de la patria" care sa ne mai dea de "doi bani speranta". Economic - vrem nu vrem - vom fi folositi drept producatori de bunuri ce inglobeaza multa manopera, profitandu-se de mana de lucru ieftina. Romanii, cei tineri in general, vor cauta un "job" prin alte tari, iar noi vom importa mana de lucru din zone mai sarace. Romania a devenit deja o tara second-hand, din toate punctele de vedere. Cu politicieni expirati, cu o economie inca neperformanta, cu cateva exceptii, cu un nivel de trai la limita saraciei si lipsita de perspective Romania este si, in contextul actual, va ramane, inca mult timp, codasa Europei. Imaginea Romanie de maine se prefigureaza a fi o imagine de cosmar. Cu o populatie imbatranita, cu o economie subreda, cu un nivel de trai scazut, Romania prezinta un tablou abstract in gri si negru cu urme de rosu in care secera a fost inlocuita de coasa iar ciocanul a disparut. Si atunci mai are loc speranta? Poate da, poate nu - oricum ea moare ultima.

Dan Ionescu

Undeva in subconstientul meu aveam unele retineri legate de toate evenimentele ce au generat marile conflicte din secolul trecut si cel actual. Manipularea opiniei publice, insamantarea starii de frica, ce te face sa accepti orice doar pentru a avea o siguranta relativa, sunt metode care au si cu certitudine vor avea sorti de izbanda asupra mintilor si gandirii afectate de virusul media. Sunt adeptul informarii dar incerc sa decelez doar mesajele ascunse printre randuri , imagini, sunete. Nu vreau sa ajung sclavul informatiei agresive, nu vreau sa cad in plasa minciunii pe post de adevar si nici a adevarului imbracat in minciuna. Filmul Zeitgeist are curajul sa-ti prezinte mesajele ascunse care ti-au marcat existenta, are curajul sa arate cu degetul, sa identifice manipulatorii si sa traga semnale de alarma. Urmariti-l ca merita: http://www.subtire.com/2008/01/02/zeitgeist-cu-subtitrare-in-romana/